Depresia

Depresia a devenit cea mai frecventa suferinta mintala la nivel de comunitate.
Un studiu desfasurat de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii a atestat faptul ca depresia afecteaza circa 121 de milioane de persoane de pe intregul mapamond. Toate aceste cifre ingrijoratoare au facut ca depresia sa devina in acest moment una dintre cele mai studiate afectiuni psihice.

Depresia – cauze

Cauzele depresiei nu au putut fi elucidate pe deplin, in ciuda eforturilor depuse. Viziunea unanima actuala a cercetarilor si clinicilor impune un model bio-psiho-social in care, la instalarea depresiei, contribuie atat perturbari biochimice la nivelul creierului cat si cauze psihologice (personalitati fragile) sau sociale (stresul cotidian, evenimente de viata negative, ostilitatea mediului, etc.). In aproape un sfert din cazuri, primul episod depresiv se produce ca o reactie la un eveniment de viata negativ. Ulterior insa, episoadele se pot repeta fara nicio cauza aparenta.

In cazul femeilor, menopauza, sindromul premenstrual si nasterea recenta reprezinta cauze posibile suplimentare pentru depresie.

Riscul este mai mare in cazul persoanelor care au antecedente de tulburari afective sau un istoric de afectiuni psihice in familie, de consum de alcool sau substante psihoactive.

Aproape un sfert din adultii tineri prezinta un episod depresiv major pana la varsta de 24 de ani, acest grup populational fiind mai expus decat oricare altul riscului de declansare a depresiei. Depresia instalata in aceasta perioada critica a vietii poate avea consecinte nefaste de mare amploare pe termen scurt – cuprinzand aici deteriorarea relatiilor interpersonale, functionarea deficitara socioprofesionale si riscul de adictie sau consum de substante psihoactive dar si pe termen lung afectand intreaga dezvoltare neuropsihica.

Depresia – manifestări

Cele mai obisnuite manifestari ale episodului depresiv – denumit in mod curent depresie – sunt dispozitia depresiva(tristetea profunda), reducerea interesului si a bucuriilor traite inaintea instalarii afectiunii. Energia scade semnificativ si pacientul resimte o oboseala permanenta cu diminuarea consecutiva a activitatiilor. Nu de putine ori, astenia marcata este problema care il determina pe acesta sa caute ajutorul medicului dar de cele mai multe ori nu a unui psiholog.

Odata declansata depresia, capacitatea de concentrare scade, increderea in sine dispare si se instaleaza o viziune negativa, pesimista asupra viitorului. Apar insomnii, pofta de mancare diminuata ajungandu-se uneori la o scaderea semnificativa in greutate. In cele mai severe cazuri apar idei sau acte de autovatamare sau suicid.

Nu de putine ori, depresia se manifesta prin acuze somatice nespecifice – cefalee, ameteli, disconfort general, dureri si manifestari gastrointestinale. Avem atunci de a face cu o depresie “mascata” in care pacientul ajunge sa consulte inutil tot felul de medici si se supune unei serii de investigatii care sunt costisitoare, nefolositoare si chiar chinuitoare, fara a descoperi o cauza concreta a suferintei sale.

In mod particular, tinerii pot sa prezinte iritabilitate, nervozitate si irascibilitate in locul unei dispozitii triste sau abatute, manifestari care induc in eroare familia si anturajul.

In aceste situatii psihoterapia si hipnoterapia este de mare ajutor, starea ameliorandu-se semnificativ , instalandu-se o stare de liniste si confort emotional care-l ajuta pe subiect sa-si recapete pofta de viata si bucuria de a trai.